Este vremea conservelor

 

Toamna este anotimpul proviziilor. Murăturile, zacusca şi pastele de legume sunt sănătoase şi păstrează valorile nutritive ale legumelor.

Aproape toate legumele şi fructele se pot conserva prin diverse metode: în oţet, în saramură, în ulei, în alcool, cu ajutorul zahărului etc. Pentru a avea certitudinea unor conserve care să reziste, fără probleme, până în primăvară, e bine să ţineţi cont de o serie de sfaturi şi secrete utile atunci când doriţi să vă alimentaţi sănătos:

- Ultimul strat de legume şi conservanţi se aşează astfel încât, peste el, saramura să le acopere cu 2-3 cm, iar până la marginea de sus a gâtului borcanului să mai rămână 1,5-2 cm spaţiu gol (în funcţie de mărimea borcanului). Dacă saramura se toarnă fierbinte, scrie ele.ro, până la gura borcanului se lasă un spaţiu gol foarte mic, deoarece după răcire apa scade;

- Saramura se toarnă încet în borcanul puţin înclinat, ceea ce favorizează ieşirea aerului din acesta. Dacă saramura se toarnă fierbinte, sub borcan se aşează o lamă de cuţit rece pentru evitarea crăpării borcanului;

- Toate operaţiunile trebuie făcute în aceeaşi zi: de pregătire a legumelor pentru a fi puse la murat, a borcanelor şi celorlalte vase şi ustensile ajutătoare (linguri, tifon, strecurătoare, căni, greutate, scândurile etc), aşezarea legumelor în borcane, fierberea şi turnarea saramurii;

- Dacă în timpul fermentaţiei murăturilor, saramura se tulbură, borcanul se ţine în continuare la soare până se limpezeşte saramura. După fermentaţie, murăturile vor fi păstrate într-un loc răcoros. Vasele cu murături nu se aşează direct pe pământ, ci pe rafturi sau pe capete de grindă;

- Pentru consum, murăturile se scot din vas cu o lingură de lemn, care nu se întrebuinţează la gătit. Murăturile scoase din vas şi neconsumate nu se mai pun înapoi, ci în alt recipient, până la consumarea lor totală.

Conservele sunt preparate pretenţioase, care trebuie să-şi păstreze caracteristicile de gust, textură şi aspect cât mai mult timp, calitatea lor depinzând de modul de pregătire şi de depozitare, dar şi de calitatea ingredientelor, de concentraţia soluţiilor de conservare, de sterilizarea recipientelor în care sunt depozitate.

Bunele maniere si silueta

Exista oare o legatura intre disparitia bunelor obiceiuri alimentare si epidemia de obezitate?

Au existat niste vremuri (de mult apuse, dupa cum se observa) in care bunele maniere aveau mai multa importanta decat astazi. Acestea impuneau modul in care se manca, locul unde se manca, dar si ce anume se manca. Exista oare o legatura intre disparitia acestor obiceiuri si epidemia de obezitate?
Era odata un timp in care mancam respectand bunele maniere...

·  Exista paine pe masa si trebuia sa o mancam, cu exceptia daca mancam paste sau orez.

·  Nu trebuia sa ne stricam pofta de mancare inainte de masa si in consecinta nu rontaiam intre mese.

·  Asteptam ca toata lumea sa fie servita pentru a incepe sa mancam.

·  Trebuia sa cerem permisiunea inainte de a ne servi cu o a doua portie.

·  Mama sau tata ne certau daca mancam prea repede.

·  Daca nu ne terminam legumele, nu aveam dreptul la desert.

·  Nu vorbeam cu gura plina.

·  Trebuia sa ne stergem la gura inainte de a bea.

·  Beam in principal apa, copiii aveau dreptul sa bea doar putin sirop in plus.

·  Biscuitii, ciocolata si alte bunatati erau inchise intr-un dulap si mama sau un alt adult le distribuiau.
Era o vreme cand existau foarte putini copii obezi...
Astazi, aceste bune maniere nu reusesc decat sa provoace rasete.
S-a constatat ca americanii mananca repede, oriunde, la orice ora, facand alte chestii in timp ce mananca, fiind pur si simplu dezgustati de regulile europenilor de a manca la ore fixe, la masa sau dupa un meniu bine stabilit. Ori, obezitatea e la putere in ultimii ani in SUA.
In Europa, obezitatea si in special aceea a copiilor urmeaza din pacate o curba ascendenta. Nu se compara cu cea a americanilor, inca, de aceea putem afirma ca bunele maniere au si ele un cuvant de spus in privinta siluetei.

Alimente recomandate pentru diabetici

Numerosi nutritionisti si experti au indicat fasolea, produsele lactate, somonul, tonul şi grâul pentru ca sunt pline de elemente nutritive extrem de sanatoase (precum fibrele, acizii omega-3, calciul si vitamina D) si pentru ca sunt extrem de versatile, astfel incat le poti folosi in diferite retete, le poti adauga la preparate sau le poti consuma ca si gustari.

Primul dintre ele, fasolea, are un continut ridicat de fibre care te ajuta sa te simti plina, echilibreaza nivelul zaharului din sange si chiar reduc nivelul colesterolului; o jumatate de cana de fasole neagra iti ofera 7 grame de fibre. Contine si calciu, un mineral care conform cercetarilor ajuta la arderea grasimii. Intr-o jumatate de cana de fasole alba vei gasi in jur de 100 mg de calciu – aproximativ 10% din necesarul tau zilnic. Fasolea este o sursa excelenta de proteine si are un continut scazut de grasimi saturate (spre deosebire de alte surse de proteine precum carnea rosie). O poti consuma in salate, supe, chili etc.

Detalii despre calităţile celorlalte alimente nominalizate de nutritionisti pe: http://www.culinar.ro/articole/hraneste-te-sanatos/5-alimente-sanatoase-pentru-diabetici/195/2315/

Mirodenii pentru conservele toamnei

Pentru un gust deosebit sau pentru a preveni înmuierea legumelor, în conserve se adaugă diverse mirodenii:

- Cimbrul are o aromă puternică şi proprietăţi antiseptice. Se adaugă la preparatele din carne şi la buchetele de verdeţuri asortate;
- Usturoiul, ceapa, mărarul se adaugă la castraveţi, în saramură sau în oţet;
- Boabele de muştar sunt indicate la mai toate conservele de legume;
- Foile de dafin se adaugă la conserve, pentru o aromă deosebită;
- Boabele de piper şi hreanul menţin gogoşarii tari;
- Menta, coaja de lămâie sau de portocală dau aromă oţetului;
- Tarhonul se utilizează pentru aromatizarea oţetului, la preparatele din peşte sau din pui;
- Busuiocul dă o aromă specială uleiului din diverse conserve;
- Ardeiul iute, ienibaharul sau rozmarinul se folosesc pentru marinate.

Cum preparăm o zacuscă gustoasă

La vreme de toamnă, e bine să uităm comoditatea şi să ne amintim că gustul zacuştii făcute în casă nu se compară cu borcănaşele pe care le putem achiziţiona de la supermarket. De reţinut e şi că zacusca este una dintre cele mai delicioase conserve, care păstrează gustul şi savoarea legumelor de vară sau de toamnă. Indiferent din ce este făcută, zacusca poate avea un gust deosebit dacă respectaţi sfaturile gospodinelor cu experienţă în bucătărie :
- În zacuscă nu se pune deloc apă;
- Cea mai bună zacuscă este cea în care toate ingredientele sunt coapte în prealabil;
- E de preferat ca, în loc de roşii crude, să se pună pastă de tomate;
- Pentru fierberea zacuştei, e recomandată folosirea unui tuci sau a unei cratiţe care să nu se lipească ;
- Zacusca, scrie www.gds.ro, e fiartă atunci când uleiul iese la suprafaţă. Dacă aţi pus mai puţin ulei, va dura mai mult timp până va ieşi la suprafaţă;
- Pentru un gust mai aromat, puteţi adăuga şi ciuperci;
- Ca să nu se lipească de cratiţa în care o preparaţi şi să nu trebuiască să amestecaţi întruna, puteţi pune cratiţa cu zacuscă să scadă la cuptor până când uleiul iese la suprafaţă;
- Dacă nu aveţi timp să fierbeţi toate legumele într-o singură zi, puteţi împărţi activitatea în două zile. Dacă în bucătărie temperatura nu e foarte ridicată peste noapte, legumele deja fierte nu se vor strica până a doua zi;
- Pentru ca ardeii să se poată curăţa mai repede, după ce i-aţi copt, puneţi-i într-o cratiţă acoperită, cu un strat de sare grunjoasă între ei (un strat de ardei, unul de sare). Astfel, pieliţa de pe ardei se va desface mai uşor;
- Ceapa se coace înainte de a fi adăugată şi astfel zacusca va fi mult mai gustoasă;
- În momentul în care aţi pus zacusca pe foc, amestecaţi des pentru că aceasta să nu se prindă de vas. Pentru omogenitatea compoziţiei, adăugaţi o linguriţă de zahăr;
- Zacusca prea picantă, din cauza gogoşarilor iuţi, se „îmblânzeşte“ dacă adăugaţi 1-2 kg morcovi proaspeţi, curăţaţi şi daţi pe răzătoarea mică;
- Când fierbeţi borcanele la bain-marie, ca să nu se spargă, puteţi să le înveliţi în prosoape curate. Nu uitaţi să puneţi nişte prosoape şi pe fundul cratiţei, sub borcane, când le fierbeţi.

Ingrediente pentru o cină afrodisiacă

Se stie ca mancarea si sexul reprezinta doua dintre marile placeri ale vietii, asa ca poate un meniu mai special pentru o cina in doi, intr-o seara speciala poate indeplini cu succes ambele dorinte. Botezate afrodisiace, dupa numele anticei zeite a iubirii, Afrodita, anumite mancaruri si bauturi, elixiruri ale amorului sau leacuri miraculoase se regasesc in folclor si in literatura culta.

·  Nautul Se folosesc boabele de naut care in Orient si tarile mediteraneene intra in componenta mai multor retete stimulante, revitalizante si afrodisiace.

·  Feniculul Semintele de fenicul au efect afrodisiac si stimulator general.

·  Nucsoara Este afrodisiac, hiperterminant (mareste temperatura corpului), stimulent nervos, avand o actiune ceva mai lenta decat scortisoara.

·  Ghimbirul Ca afrodisiac este folosita mai ales radacina. Ghimbirul intra in multe combinatii afrodisiace alaturi de miere, cardaamon, scortisoara si alte plante aromatice.

·  Piperul negru si piperul rosu Au efect stimulator general. Sunt indicate ca afrodisiac, fie sub forma de condiment, in mancaruri, fie in diferite combinatii.

·  Scortisoara Cea mai eficienta utilizare a sa este in combinatie cu alte afrodisiace care sa-i seveasca drept suport cum ar fi : mierea, galbenusul de ou, sucurile si siropurile unor plante afrodisiace (pin, brad, telina, s.a.).

·  Semintele de susan Susanul are o valoare energerica mare, este bogat in vitamina E si stimuleaza in mod considerabil virilitatea. In India este supranumit "rasayana" adica "cel care prelungeste viata". Are un pronuntat caracter Yang. Un produs derivat al susanului este halvaua de susan si miere, care este unul dintre cele mai bune alimente afrodisiace.

·  Telina Sucul de radacina este un afrodisiac si revigorant traditional. In combinatie cu mierea si anumite plante aromatice picante cum ar fi scortisoara si cardamon, efectele sale sunt si mai puternice, putand fi folosit ca afrodisiac cu efecte imediate. Mai eficient decat sucul de radacina este cel obtinut din frunzele crude, avand proprietati stimulatoare hormonale deosebite.

·  Cardamonul In lumea orientala, mai ales in cea araba, cardamonul sau hellul este numit si samanta dragostei. Actiunea cardamonului nu se limiteaza strict la efectul afrodisiac, el limpezeste emotiile si gandurile, reaprinde "focul sentimentelor".

·  Sofranul Este o planta cu virtuti vindecatoare deosebite, folosita inca din antichitate ca afrodisiac. La greci si arabi era considerata chiar o planta afrodisiaca magica.

·  Ciocolata Considerata unul dintre cele mai puternice afrodisiace si hrana zeilor pentru azteci, ciocolata contine feniletilamina si serotonina care induc o stare de bine, de chiar foarte bine, din cauza cresterii pulsului si a batailor inimii. Combinata cu frisca si capsuni bogate in vitamina C si sarace in calorii poate reprezenta desertul ideal pentru un preludiu cat mai ...dulce.

·  Busuiocul Reda tonusul si apetitul sexual. Efectul sau revigorant stimulativ este amplu, actiunea sa binefacatoare fiind manifestata atat la nivel fizic cat si psihic si mental. Este o planta cu caracter pronuntat Yang (+) sporind energia masculina in fiinta

·  Mierea Este un afrodisiac eficient cu efect revigorant, putand fi folosita simpla, ca suport pentru alte plante cu efect afrodisiac sau in combinatie cu galbenus de ou.

·  Ginsengul Este o planta vitalizanta de exceptie, avand peste 5000 de ani de intrebuintare in China, India, Corea. Ginsengul este folosit nu numai ca asrodisiac ci si ca preventiv pentru majoritatea bolilor infectioase, intineritor, medicament general.

·  Banana Devenita celebra datorita formei ei falice, banana contine potasiu si vitamina B, ingrediente necesare prodecerii hormonilor sexuali dar si a placerii tale.

·  Ananasul Mancat la conserva de cele mai multe ori, este bogat in vitamina C si folosit cu succes in tratamentele impotriva impotentei. Ai grija insa sa consumi acest fruct crud, caci altfel isi pierde din proprietati.

·  Avocado Era cunoscut ca afrodisiac inca de pe vremea Aztecilor; fructul, cu un gust delicios si o textura fina poate fi feliat si servit cu otet balsamic si piper proaspat.

·  Rosiile si merele Au o adevarata reputatie de stimulente sexuale ele imitand cu succes anumite caractere feminine dar si reprezentand fructul interzis.

·  Migdalele Sunt adevarate simboluri pentru fertilitate, joaca un rol important in stimularea dorintei feminine, aroma lor are efecte benefice; se pot servi cu martipan, ca desert, dupa cina.

·  Vinul Celebrul vin, iti poate aduce placeri nebanuite, dupa zicala: "Vinul rosu este bun pentru femei atunci cand il beau barbatii", caci iti va relaxa si stimula toate simturile.

·  Scoicile, creveti, stridiile si alte fructe de mare, sunt bogate substante vitale glandei tiroide, care iti ofera energie si contin vitamina B, fosfor, iod, calciu si fier avand efecte spectaculoase inca din trecut.

Articol complet pe http://gastronomie.ele.ro/Gastronomia_amorului_--a577.html

Tipsuri pentru murături savuroase, la vreme de iarnă

Conserve murate

·  Muraturile in saramura prezinta avantajul ca pastreaza unele vitamine rezistente la fermentatie. Muraturile in saramura sunt cele mai sanatoase.

·  Legumele, care se pun la murat, se menţionează pe www.ele.ro, trebuie sa fie foarte proaspete, sanatoase, tari, necrapate, nepatate, nelovite si neatinse de bruma; patlagele verzi vor fi mai gustoase daca sunt usor parguite.

·  Pentru murat se vor folosi castraveti mici, de culoare verde inchis, cu coaja subtire si cu cat mai multe broboane.

·  Atat patlagelele verzi cat si castravetii se sorteaza si se pun la murat pe marimi in vase separate, in functie de marimea lor fermentatia realizindu-se mai repede sau mai incet (asezindu-se pe marimi, fermentatia se va face uniform).

·  Totodata este normal ca murarea sa se faca pe specii si chiar soiuri de legume.

·  Capacul borcanului si scindurelele sau dispozitivul special din plastic, care se aseaza deasupra muraturilor se vor spala foarte bine si se vor fierbe in cateva clocote. Borcanul, de asemenea, trebuie spalat bine, oparit, scurs, uscat bine si lasat sa se raceasca.

·  Initial, legumelor pentru murat li se rup coditele, apoi se spala foarte bine sub jet de apa, dupa care se scurg bine.

·  Pentru saramura la 1 litru de apa se adauga 30-65 g sare grunjoasa, in functie de reteta.

·  Dupa oparire, legumele se pun intr-un vas cu apa rece pentru a se raci imediat, dupa care se scurg foarte bine intr-o sita sau strecuratoare.

·  Apa in care s-au oparit legumele contine multe substante nutritive si se va folosi la prepararea saramurei in care se vor mura legumele.

·  Daca se doreste ca legumele sa se mureze mai repede, dupa oparire si racire se strapung cu o furculita in 2-3 locuri; castravetii mari se strapung la codita sau li se taie varfurile sau se cresteaza in doua pe lungime.

·  Dupa ce muraturile au fost oparite, nu mai trebuie sa fie atinse cu mina; se va folosi 1 lingura de lemn bine spalata si oparita.

·  Ingredientele folosite la muraturi, ca mararul uscat cu seminte, bucatile de hrean taiate in lung sau frunzele de hrean, ardeii iuti, frunzele de telina, crengutele cu frunze de visin, stejar, de coacaze, ardeii capia, usturoiul, se spala foarte bine cu apa rece.

·  Cu cat se va pune mai mult hrean cu atat muraturile vor fi mai tari.
Conserve in otet

·  Pentru saramura cu otet, apa se incalzeste pana da in clocot, apoi se adauga sarea (50 g la 1 litru de lichid) dizolvata in apa si se fierbe pana se dizolva bine; se toarna otet de 9 grade din vin, se mai lasa sa fiarba in 2-3 clocote, se raceste sau nu, in functie de reteta, si se strecoara printr-un tifon dublu.

·  In otet se pot conserva tot felul de legume, dar in primul rand castraveti, gogosari, patlagele verzi, ciuperci. Se foloseste numai otet de calitate. Muraturile in otet se pot prepara si cu un otet mai slab, in acest caz borcanele trebuie inchise ermetic si sterilizate prin fierbere. Muraturile in otet (in care s-a turnat putin otet pentru a le da gust), sterilizate, sunt prielnice sanatatii si se pastreaza un timp mai indelungat.

·  Substantele indicate pentru conservarea legumelor cum sunt sarea si otetul din vin si de fructe, folosite cu masura, nu sunt daunatoare sanatatii. In lichidul de umplere a borcanelor este bine sa se adauge zahar si mai ales miere de albine, iar otetul se va dilua in proportie de 1/3 cu apa.

·  Dupa ce legumele s-au oparit, s-au racit in vas cu apa rece si s-au scurs intr-o sita sau strecuratoare, se aseaza imediat in borcan, alternindu-se cu celelalte conservante si condimente.

·  Legumele, condimentele si conservantele se aseaza in borcan cu o lingura de lemn oparita, care nu a fost folosita la gatit. Legumele nu se inghesuie in borcan. Castravetii se aseaza vertical, unul langa altul. Peste ultimul strat de conservante se aseaza in cruce doua scandurile sau dispozitivul special din plastic. Apoi se pune o panza curata si o greutate, toate foarte bine spalate si oparite.

Strugurii, evantai de virtuţi curative

Racoritori, usor digerabili, hranitori, strugurii au fost apreciati dintotdeauna pentru calitatile lor alimentare, dar si pentru virtutile curative. Sucul de struguri (mustul) este considerat un fel de "lapte vegetal". Utilizarile pot fi dintre cele mai variate: de la folosirea in alimentatie a strugurilor, mustului, vinului sau a uleiului extras din samburi, pana la preparate de uz extern (lotiuni cosmetice pentru ingrijirea tenului, cataplasme, comprese), vinul fiind utilizat in trecut si ca antiseptic, pentru spalarea plagilor.

Cea mai intalnita metoda de utilizare a strugurilor, scrie www.ele.ro, este introducerea acestora in alimentatie, progresiv, alaturi de mancarea obisnuita. Insa, pentru a preveni ingrasarea, este important sa reducem aportul caloric prin alimentele de baza, avand in vedere faptul ca 100g struguri furnizeaza aproximativ 70 kcal - un aport energetic mare fata de celelalte fructe (comparabil cu bananele).
Totusi, o dieta exclusiv din struguri poate ajuta in cazul obezitatii, consumul ajungand la maxim 2 kg. pe zi, ceea ce reprezinta 1400 kcal zilnic.
Se folosesc strugurii bine copti, pe care ii vom spala foarte bine pentru a indeparta solutia cu care au fost stropiti. De obicei este indicat sa mancam strugurii fara samburi si pielite, care trec prin tubul digestiv fara sa fie digerate.
Terapia cu struguri proaspeti
Pe langa utilizarea strugurilor alaturi de alimentatia obisnuita, exista si cateva variante de cure bazate numai pe struguri. Evident, acestea sunt numai cateva repere, urmand ca fiecare cura sa fie conceputa in functie de toleranta individuala si de afectiunile pacientului.

· o zi pe saptamana se consuma exclusiv struguri(1-1,2 kg), repartizati in portii mici (minim 5 mese).

· cura pe termen lung : contine mai multe etape:
- acomodarea sau pregatirea organismului pentru cura, care se poate realiza prin post;
- cura propriu-zisa, cu alimentatie exclusiv cu struguri (7 -10 zile), in portii mici, 7 mese pe zi;
- diversificarea cu fructe proaspete ( de un singur fel la o masa : de exemplu banane, piersici, prune, caise, mere sau pere) si/sau branza de vaci, mese alternative;
- dieta bazata pe cruditati: struguri, alte fructe, legume, iaurt, branza de vaci, miere, ulei de masline;
- revenirea treptata la alimentatia normala.
Terapia cu sucul de struguri (mustul)
Se incepe cu 0,5 l de must zilnic, in trei reprize, inainte de mese. Cantitatea creste treptat, putand ajunge la 2 l zilnic ( cu cat crestem cantitatea de must, cu atat vom scadea aportul alimentelor obisnuite, ajungand chiar la dieta formata exclusiv din must ).

Virtuti terapeutice
Strugurii au efect laxativ, diuretic, stimuleaza secretia biliara, digestia, peristaltismul intestinal si ajuta la eliminarea toxinelor din organism. Pot fi utilizati cu succes in urmatoarele afectiuni (dar si in profilaxia lor): constipatie, afectiuni ale aparatului urinar, afectiuni biliare, boli hepatice, tulburari digestive, astenie, convalescenta, anemii, hipertensiune - forme usoare, profilaxia hipercolesterolemiei si a afectiunilor cardiovasculare, stari febrile, obezitate, boli infectioase.
Nu sunt indicati in urmatoarele situatii: hipertensiune grava, afectiuni renale grave, retentie de lichid in tesuturi, diabet, diareea cronica.
Principalii constituenti

· apa (72-73%);

· zaharuri (16-23%): monozaharide - glucoza, fructoza, polizaharide - celuloza, pectina ; acid tartric liber, acid malic, materii minerale, taninuri. Vitamine si minerale : vitamina A, vitamine din complexul B, vitamina E, vitamina P , vitamina C, potasiu, mangan, calciu, magneziu, sodiu, fier.
Produsele din struguri
Pe langa utilizarea strugurilor proaspeti si a mustului proaspat, putem folosi in diete stafidele (boabele de struguri deshidratate pe cale termica naturala, la soare), turtele din tescovina (ceea ce ramane dupa stoarcerea strugurilor), in cataplasme caldute, utile in reumatism si guta. Alte produse obtinute din struguri: uleiul din seminte de struguri ( in hipercolesterolemie si in afectiuni cardiovasculare) si vinul natural. Un mare savant, Louis Pasteur, afirma : "Vinul este cea mai igienica si mai sanatoasa dintre bauturi". Evident, in prezent procesul industrial de fabricatie a redus mult din virtutile terapeutice ale vinului. Totusi, am considerat interesant de semnalat ca timp de secole, vinul a servit ca baza pentru maceratele terapeutice vegetale, rezultand vinuri medicinale. Pe de alta parte, putea fi utilizat si ca anestezic, ca tranchilizant natural, sau ca dezinfectant. In prezent, numeroase cercetari stabilesc legatura dintre consumul moderat (nu mai mult de doua pahare pe zi, pentru barbati ) si micsorarea riscului aparitiei infarctelor, vinul natural avand un efect anticoagulant. Femeilor li se recomanda consumul de vin in scop terapeutic in cantitati reduse la jumatate fata de cele indicate pentru barbati.