Ţelina în alimentaţie
Toate “organele” plantei ar trebui să fie nelipsite din alimentaţia noastră curentă. Frunzele au fost utilizate în alimentaţia europeană încă din secolul al XV-lea, fiind mult apreciate la aromatizarea unor salate, supe, ciorbe, sosuri, maioneze şi în multe feluri de mâncăruri scăzute cu carne, peşte şi ouă, fripturi rotisate. Se asortează cu morcov, pătrunjel verde, cartofi, fasole etc. Savoarea proaspătă, aromatizantă şi suculentă, cu miros intens şi agreabil, are un rol esenţial în stimularea apetitului şi în favorizarea digestiei.
Frunzele se consumă în stare proaspătă sau uscată pentru iarnă. Pentru salate se toacă mărunt şi se amestecă cu puţină lămâie şi ulei de floarea soarelui.
Rădăcina este indispensabilă în arta culinară, fiind în perfectă armonie cu prazul, pătrunjelul, ceapa şi morcovul. Se poate consuma în stare crudă, dată pe răzătoare şi introdusă într-un amestec de salate, luate înainte de mese. Salata se prepară într-un castron în care se rade o rădăcină de ţelină, alături de morcov, măr, sfeclă roşie şi pătrunjel (rădăcină); se adaugă puţină salată verde, ceapă, felii de tomate, untdelemn, sare şi suc de lămâie, care se amestecă şi se consumă la mesele principale.
Reţete cu ţelină
O altă salată se prepară din 2 ţeline mari care se fierb în apă cu sare; se taie în felii subţiri şi rotunde, se adaugă ulei, sare, suc de lămâie şi se aşează pe un platou, asortat cu frunze de pătrunjel, salată verde sau varză roşie.
Tot din ţelină se prepară o supă dintr-o rădăcină tăiată în bucăţi mici, se adaugă 0,5 kg cartofi şi 100 g orez; se fierb împreună în 2 litri apă cu sare şi se drege cu smântână sau cu bulion.
În arta culinară sunt mult apreciate câteva feluri de mâncare preparate cu rădăcină de ţelină: salate (eventual cu adaus de morcov, dovlecei, hrean, lămâie, tomate, mere, ananas, arpagic sau maioneză), supă-cremă, tocane de ţelină (cu carne, parmezan, măsline sau ciuperci), budincă, gustare cu ciuperci, musaca, piure, sufleu.
Seminţele au o aromă foarte puternică dacă se macină fin. Se amestecă cu sare şi se adaugă la mâncărurile cu legume, în pudra de curry african sau în condimentul bengalez, consumat cu mare plăcere în India. Seminţele de ţelină (3 grame), ţinute sub limbă timp de 7 minute şi înghiţite apoi cu puţină miere, au efecte de stimulare digestiei.
Tot din seminţe măcinate se poate extrage o esenţă concentrată, utilizată în industria lichiorurilor.
De studiat reţetele, în detaliu, din link-urile de mai jos:
http://www.reteteculinare.ro/carte_de_bucate/aperitive/telina-cu-maioneza-768/
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alimente/doua-retete-telina-in-variante-frantuzesti-1045850
http://www.gustos.ro/retete-culinare/telina-cu-masline-3.html
http://retete.eva.ro/mancaruri/pui-cu-telina-reteta-chinezeasca-articol-14773.html
http://reteteaz.net/cartofi/mancare-cu-telina-si-branza-de-burduf
http://retete.eva.ro/mancaruri/dieta-piure-de-telina-cu-peste-articol-36534.html
http://reteteaz.net/%C5%A3elin%C4%83/musaca-de-telina
http://www.bucataras.ro/retete/telina-gratinata-20741.html
http://gourmandine.ro/retete-aperitive/salata-de-pui-cu-ananas-mar-si-telina/
http://epochtimes-romania.com/news/2011/12/telina-regina-sanatatii-in-trei-retete-dupa-pastorel-teodoreanu---134029
