joi, 19 mai 2011

Ce mâncăruri preferă bărbaţii

 
De multe ori ne aflăm în situaţia de a găti pentru cei dragi; pentru familie, pentru copii sau pur şi simplu pentru un bărbat deosebit.
În mod clar, femeile şi bărbaţii au multe în comun, dar şi destule caracteristici diferite. Această regulă se aplică şi în ceea ce priveşte preferinţele culinare. Iată câteva lucruri pe care trebuie să le ştiţi când gătiţi pentru un bărbat:
· Bărbaţii sunt înnebuniţi după fripturi, grătar şi tot ceea ce înseamna carne. Vânătorul pe care încă îl mai au în sânge îi face să prefere cele mai multe feluri de carne gătită în cel mai simplu mod, dar si reţetele fanteziste;
· Nu foarte mulţi bărbaţi preferă varza de Bruxelles şi legumele in genul zucchinilor; nu are rost să îi torturaţi cu astfel de garnituri. Cu siguranţă că puteţi creea ceva apetisant pe bază de mazăre, porumb sau chiar cartofi;
· Majoritatea bărbaţilor sunt mari fani de junk-food. Oricât de stilat sau de pretenţios este el, nu va refuza niciodată un hamburger bine făcut sau o pizza cu cât mai multe ingrediente. Este de reţinut că toate aceste preparate se pot pregăti şi acasă;
· Două ingrediente de nelipsit pentru o cină ideală sunt, în mod neaşteptat, usturoiul şi vinul. Cu siguranţă ca aţi întâlnit puţini bărbaţi care să nu mănânce usturoi şi ceapă cu plăcere; cât despre vin, să nu uităm că vinul roşu se potriveşte cel mai bine cu o friptură bună;
· În general, când gătiţi pentru un bărbat, gândiţi-vă şi la aspectul mâncării; chiar dacă ei vor mânca fără să protesteze o omletă preparată la repezeală, un meniu bine gândit, estetic, îi va impresiona în mod plăcut;
· A nu se uita aromele deosebite ale mâncării şi condimentele care ar trebui să însemne mai mult decât sare şi piper;
· Ţelina şi mâncărurile pe bază de ţelină sunt cunoscute de mult ca adevărate paie pe foc. Efect afrodiziac au şi mâncărurile thailandeze, pline de condimente, ce pun sângele în mişcare şi pastele făinoase cu fructe de mare;
· La fel de recomandate sunt deserturile cu ciocolată sau cacao, ce conţin fenilbetilamină, o substanţă responsabilă cu buna-dispoziţie;
· Mâncarea trebuie să fie proaspătă şi corect gătită, să fie compatibilă cu preferinţele culinare ale “beneficiarului”;
· Din meniu nu trebuie să lipsească niciodată ciorba, sărmăluţele, tocăniţa, sau alte mâncăruri tradiţionale, care, pe cât posibil, să îi reamintească de bucatele preparate de mama;
· De asemeni, mâncarea trebuie să fie consistentă, dar nu greoaie şi să fie frumos prezentată;
· O foarte mare importanţă o are o băutură potrivită, care însoţeşte mâncarea;
· Reţeta care nu dă niciodată greş e reţeta care-i place lui cel mai mult, chiar dacă nu conţine nici unul din alimentele - minune.

Italia, patria pastelor

* Ţara are tradiţii culinare ce îşi trag obârşia din vechea bucătărie grecească – ce are rădăcini în faimoasa bucătărie orientală *  
Italia a făcut celebră pregătirea pastelor făinoase cu peşte, carne, legume, brânzeturi, smântână şi sosuri. Reţetele de aluaturi, creme, salate şi îngheţate, scrie culinario.ro, s-au păstrat din generaţie în generaţie. Există variate moduri de preparare a mâncărurilor pentru fiecare regiune a Italiei, de la Piemont (NV) până la Peninsula Salento (SE). Vinul îşi împarte şi el regiunile, într-o ţară în care viţa de vie creşte peste tot. Nu cu mult timp în urmă pastele erau consumate mai mult în sud, iar orezul şi cartofii în nord. Astăzi, pastele se găsesc în toată Italia, distincţiile regionale aplicându-se la formă şi sosuri. Pastele plate sunt servite cu sos de vânat (iepure) în centrul şi nordul Italiei, pe când spaghetele subţiri se consumă cu usturoi.
Odinioară mâncare a săracilor din sud, pizza este poate ultimul exemplu "sau victimă" a căilor moderne de comunicare, “colonizând” nu numai Italia, ci şi întreaga lume. Astăzi, bucătăria italiană este apreciată pentru calităţile ei: interesul pentru excelenţă, prospeţimea, ingredientele tradiţionale preparate într-un mod simplu (diferit faţă de elaboratele reţete franţuzeşti).
Peşte, carne, tăiţei
Bucătăria italiană nu înseamnă numai pizza şi paste. Se consumă şi preparate pe bază de carne, peşte sau fructe de mare. Gustul deosebit este dat de folosirea legumelor proaspete, a cărnii de bună calitate şi a vietăţilor marine proaspăt pescuite. O masă fără aperitive este de neconceput pentru italieni. Ea stimulează apetitul, servindu-se cu pâine albă sau cu grisine.
Supele de legume se servesc cu parmezan ras, care le dă un gust deosebit. Cei ce preferă preparatele din peşte sunt în Italia la ei acasă, pentru că oferta este foarte mare. Şi să nu uităm carnea: se consumă bucăţi prăjite rapid în ulei sau preparate din carne de pasăre înăbuşite.
Tăiţeii, în diverse variante (cu peşte şi legume), sunt şi ei foarte apreciaţi în Italia. Se spune că italienii au descoperit îngheţata, dar ei sunt maeştri şi în pregătirea cremelor, de exemplu pentru savuroasa prăjitură tiramisu.
Arome de neuitat
O călătorie în Italia merită să fie făcută nu numai pentru peisajele deosebite ale ţării. În Piemont, vă veţi îndrăgosti şi de aromele puternice ale preparatelor lasagna (sosuri dulci de ulei de măsline, usturoi şi anchois), servite calde cu verdeţuri crocante. Bollito este un alt fel de mâncare puternic aromat, preparat din diferite tipuri de carne, fierte împreună şi servite cu un sos condimentat, cum este, de exemplu, baguette verd. Regiunea Tosca este cunoscută pentru uleiul ei de măsline, foarte apreciat şi servit uneori doar cu pâine. O variantă este bruschetta, uleiul de măsline amestecat cu usturoi şi presărat pe pâinea prăjită. Bucătăria toscană este foarte diferită de cea a vecinei sale din nord, Emilia-Romagna, fiind casa celei mai opulente bucătării italiene. Aici se produc nenumărate feluri de salamuri şi cârnaţi, de la mortadella până la micuţele cotecchino, iar unele dintre preparatele din carne sunt pregătite în faimosul oţet Modena.
Preferatele turiştilor italieni
Cele mai consumate preparate culinare din meniurile italienilor sunt pastele făinoase, peştele, crustaceii şi puii de baltă. Preparatele specifice şi tradiţionale sunt: pizza, ravioli, caneloni, lasagna, gnocchi, risotto sau minestrone. Italienii folosesc adesea în meniul lor untul şi margarina în amestec cu unt la preparatele calde şi uleiul de măsline la preparatele reci.
Micul dejun: Prima masa a zilei pentru turiştii italieni constă în lapte cu cacao, cafea cu lapte, ciocolata, unt, dulceaţă sau miere, produse de panificaţie, pâine prăjită sau tost, preparate din ouă şi legume;
Gustarea: Între orele 10 şi 12 italienii consumă gustări mici (tartine cu file de anchois, sardele, cozi de raci, pateuri cu ciuperci, ficăţei de pasăre) şi aperitive tradiţionale (vermuturi sau coctailuri pe bază de vermuturi seci);
Dejunul: A doua masă a zilei începe cu o gustare caldă sau rece, având la bază ouă, foietaje sau mezeluri. O gustare foarte apreciată este pepenele galben cu jambon de Parma. Italienii consumă cu deosebita plăcere supe sau ciorbe dulci şi consomme-uri. Cele mai solicitate sunt pastele făinoase, nelipsite de la nicio masă, fie ca preparat distinct, fie ca şi garnitură la preparatele de bază. Ca preparat de bază, italienii consumă soteuri din carne de viţel sau ficat şi rinichi cu garnitură de orez, fripturi de vacă la tavă, turnedouri, escalopuri cu ciuperci şi smântână. Desertul este ales dintre sufleuri, foietaje, fructe proaspete sau îngheţată;
Cina: Începe cu o gustare sau supă-cremă. Poate fi oferit şi un preparat din peşte sau paste făinoase. Preparatul de bază poate fi ales între friptura de vacă la grătar, pui la frigare, friptură de miel, cotletul de porc sau mielul milanez cu legume asortate şi salate. Desertul este acelaşi ca la dejun, vermutul, bitterul şi coctailurile seci fiind băuturile preparate.

Instrumente de bucătărie, în sprijinul unei alimentaţii sănătoase

* Din bucătărie nu trebuie să vă lipsească aparate şi instrumente care, folosite constant,  modifică radical modul în care pregătiţi mâncarea, prin reducerea aportului de grăsimi *
Trucurile, sfaturile şi recomandarile sunt oferite de Cuisine AZ:
* Wok - tigaia chinezească - este una dintre cele mai utile în bucătărie. Forma vasului permite ca mâncarea să fie gătită rapid, cu o cantitate foarte mică de grăsime. În wok legumele şi carnea se gătesc foarte repede, ceea ce face ca acestea să-şi păstreze toate proprietăţile nutritive;
* Vasul de gătit cu aburi - păstrează cel mai bine vitaminele şi mineralele, dar şi gustul, culoarea, textura şi aroma naturală a alimentelor. Mai mult, la abur pot fi preparate şi unele deserturi! Esenţial este faptul că pentru gătitul la aburi nu aveţi nevoie de grăsime;
* Hârtia de copt - elimină nevoia de a unge tava, indiferent ce puneţi la copt: o bucată de carne, legume sau un desert. Avantajele sunt evidente;
* Grătarul de pe aragaz - este un sistem de gătit care a supravieţuit timpului. Fie că este un grătar de piatră sau acoperit cu teflon, acesta este modul ideal de a găti fără grăsimi. Este ideal pentru preparatele de vară şi este binevenit pentru toată familia, indiferent că este vorba despre carne, legume sau fructe;
* Spray-ul pentru grăsimi şi pensula pentru uns - sunt două instrumente "banale" care vă ajută să dozaţi la valori minime cantitatea de ulei folosită la prepararea mâncărurilor. Avantajul spray-ului şi al pensulei este acela caă adăugaţi în mâncare exact câtă grăsime este necesară, nici mai mult, nici mai puţin;
* Blender-ul - este cea mai bună cale pentru a beneficia de vitamine. Cu acest instrument puteţi da frâu liber imaginaţiei şi să amestecaţi legume şi fructe cu lapte sau iaurt, în combinaţii de genul milkshake-ului, sau să faceţi supe raw, nefierte, din legumele de sezon. Totul proaspăt şi fără adaosuri nesănătoase;
* Storcătorul de fructe sau storcătorul manual de citrice vă pot ajuta să faceţi sucuri naturale din fructe sau legume sau doar din citrice, dar fără adaosul de zahăr şi conservanţi pe care îl au sucurile din comerţ.
Pe lângă instrumentele şi ustensilele recomandate, specialiştii citaţi vă sfatuiesc să aveţi la îndemână, pe masa de bucătărie, lângă solniţă, şi câteva recipiente cu plante aromate uscate şi mărunţite, pe care să le folosiţi pentru a da gust mâncărurilor, înjumătăţind în acelaşi timp cantitatea de sare. Reducând cantitatea de sare din mâncare, aceasta devine mult mai sănătoasă. Propunerea este valabilă şi pentru piper, care trebuie pus din belşug în mâncare pentru proprietăţile lui, pentru gust şi aromă.

Dieta în doi

* Când începeţi o nouă dietă, asiguraţi-vă că aveţi şi companie *
Studiile arată că slăbesc mai repede şi mai eficient cei care au un partener de dietă şi antrenament. O femeie poate pierde peste cinci kilograme destul de repede dacă ţine dietă şi face sport împreună cu o prietenă. În schimb, enunţă gustos.ro, o bună parte din cele care se luptă singure cu kilogramele nu reuşesc să slăbească nici măcar 100 de grame.
Acestea sunt concluziile unui studiu efectuat pe 3000 de femei.
Pretext perfect de a socializa
Dintre acestea, peste 60% au spus că nu au voinţa necesară pentru a se antrena singure. Şi e de înţeles, după o zi de muncă puţină lume mai având chef de mers la sală sau în parc. Dar când aceste activităţi reprezintă şi un pretext pentru o „bârfă” sau o şuetă cu o prietenă, lucrurile se schimbă un pic.
Aceleaşi femei au recunoscut în faţa cercetătorilor că atunci când au o parteneră chiar le face plăcere să meargă la înot sau jogging şi în plus au parte de un antrenament mai eficient. Prezenţa unui partener te motivează, mai ales dacă celălalt este într-o formă fizică mai bună.
Şapte femei din zece consideră că exerciţiile sunt mai puţin chinuitoare când le faci împreună cu o prietenă, dar jumătate din ele au recunoscut că vorbesc non-stop în timpul acestor exerciţii.
Dacă urmaţi un program de slăbit împreună cu o altă persoană, aveţi parte nu numai de o activitate sănătoasă, ci şi de împlinirea unor nevoi sociale: comunicare şi apropiere.
Sprijinul moral, important
Când hotărâţi să scăpaţi de kilogramele în plus, vă străduiţi să găsiţi dieta ideală, însă nu încercaţi să vă creaţi o reţea de suport, adică niste persoane care sa vă sprijine moral în încercarea de a slăbi.
Este motivul pentru care mulţi dau greş. Când luaţi masa împreună cu cineva care nu vă împărtăşeşte dorinţa de a slăbi vă va fi greu să staţi departe de mâncarea sa apetisantă, chiar dacă are multe calorii. Dar dacă aveţi o prietenă care ţine aceeaşi dietă, veţi putea împărţi cu ea mâncarea sănătoasă, încurajându-vă una pe alta.
Criterii pentru alegerea partenerei de dietă
Aveţi nevoie de o prietenă apropiată, care vă împărtăşeşte dorinţa de a slăbi şi a fi sănătoasă. Dacă este cineva de la serviciu sau din familie, adică o persoană cu care petreceţi mult timp, e cu atât mai bine, pentru că puteţi împărţi mâncarea sănătoasă şi face schimb de informaţii utile.
Din punct de vedere fizic, ar trebui să fiţi egale cu partenera ta de dietă. Micile diferenţe privind forma fizică sunt benefice celei care este mai slab pregătită, însă e clar că nu veţi putea ţine pasul cu o sportivă de performanţă.
Criteriile sunt aceleaşi şi din punct de vedere psihic. E bine să fiţi la fel de motivate ca să nu existe discuţii privind frecvenţa antrenamentelor si durata lor.
Încă de la începutul „colaborării”, încercaţi să nu intraţi într-o competiţie. Fiecare dintre voi este diferită şi probabil că nu veţi evolua la fel. Asta nu înseamnă că cea care slăbeşte mai mult este mai harnică sau mai pricepută, ci doar că are un organism care o ajută.

Spanacul, de pe masa regilor în reţetele cotidiene

* Leguma conţine un număr redus de calorii, nu are grăsimi şi colesterol şi este indicată în regimurile alimentare *
În acelaşi timp, este o sursă bogată de vitamina A, vitamina C şi minerale, magneziu şi fier. 100 de grame spanac înseamnă: 3,64 g proteine, 92,73 mg calciu, 3,09 mg fier, 50,9 mg vitamina C, 3,64 g carbohidraţi, 50,9 mg fosfor şi 470,9 mg  potasiu.
Spanacul are şi o istorie destul de sofisticată. Persanii îl numeau "aspanakh". Până a ajuns în Europa, scrie culinar.ro, spanacul a călătorit în India şi China. În 1533, când Caterina de Medici a fost numită regina Franţei, a cerut bucătarilor de la curte ca la fiecare masă să aiba şi spanac, pentru că îi plăcea foarte mult. De atunci, mâncărurile pe bază de spanac sunt numite "Florentine", întrucât Caterina venea din Florenţa, Italia.
Cum îl gătim
Cumpăraţi spanac cu frunze ferme, viu colorate. Evitaţi frunzele care au tulpina excesiv de subţire sau foarte groasă, chiar tare. Apoi, se spală din plin cu apă pentru a înlătura nisipul. Se usucă bine, după care se pune la frigider. Se poate păstra maxim trei zile, ambalat în pungi de plastic.
La pregătire, spanacul nu trebuie fiert foarte tare, pentru a nu îşi pierde vitaminele. Se prepară la temperatură moderată. După spălarea frunzelor, se găteşte într-o cratiţă care nu este din aluminiu, fără a se adăuga nimic, în afară de apă. La sfârşit, după ce fierbe, se pun sarea, untul, oţet sau muştar. La gust, spanacul se potriveşte cu unt, smântână, iaurt, ou, brânză, ulei de măsline şi sos de soia. De asemena, merge la mâncăruri sărate, cum ar fi bacon sau peşte afumat. Pentru a-i îmbogăţi aroma, adăugaţi usturoi, piper, suc de lămâie. Frunzele tinere pot fi preparate ca salată, în combinaţie cu ciuperci, bacon prăjit şi sos vinaigrette.