* Ţara are tradiţii culinare ce îşi trag obârşia din vechea bucătărie grecească – ce are rădăcini în faimoasa bucătărie orientală *
Italia a făcut celebră pregătirea pastelor făinoase cu peşte, carne, legume, brânzeturi, smântână şi sosuri. Reţetele de aluaturi, creme, salate şi îngheţate, scrie culinario.ro, s-au păstrat din generaţie în generaţie. Există variate moduri de preparare a mâncărurilor pentru fiecare regiune a Italiei, de la Piemont (NV) până la Peninsula Salento (SE). Vinul îşi împarte şi el regiunile, într-o ţară în care viţa de vie creşte peste tot. Nu cu mult timp în urmă pastele erau consumate mai mult în sud, iar orezul şi cartofii în nord. Astăzi, pastele se găsesc în toată Italia, distincţiile regionale aplicându-se la formă şi sosuri. Pastele plate sunt servite cu sos de vânat (iepure) în centrul şi nordul Italiei, pe când spaghetele subţiri se consumă cu usturoi.
Odinioară mâncare a săracilor din sud, pizza este poate ultimul exemplu "sau victimă" a căilor moderne de comunicare, “colonizând” nu numai Italia, ci şi întreaga lume. Astăzi, bucătăria italiană este apreciată pentru calităţile ei: interesul pentru excelenţă, prospeţimea, ingredientele tradiţionale preparate într-un mod simplu (diferit faţă de elaboratele reţete franţuzeşti).
Peşte, carne, tăiţei
Bucătăria italiană nu înseamnă numai pizza şi paste. Se consumă şi preparate pe bază de carne, peşte sau fructe de mare. Gustul deosebit este dat de folosirea legumelor proaspete, a cărnii de bună calitate şi a vietăţilor marine proaspăt pescuite. O masă fără aperitive este de neconceput pentru italieni. Ea stimulează apetitul, servindu-se cu pâine albă sau cu grisine.
Supele de legume se servesc cu parmezan ras, care le dă un gust deosebit. Cei ce preferă preparatele din peşte sunt în Italia la ei acasă, pentru că oferta este foarte mare. Şi să nu uităm carnea: se consumă bucăţi prăjite rapid în ulei sau preparate din carne de pasăre înăbuşite.
Tăiţeii, în diverse variante (cu peşte şi legume), sunt şi ei foarte apreciaţi în Italia. Se spune că italienii au descoperit îngheţata, dar ei sunt maeştri şi în pregătirea cremelor, de exemplu pentru savuroasa prăjitură tiramisu.
Arome de neuitat
O călătorie în Italia merită să fie făcută nu numai pentru peisajele deosebite ale ţării. În Piemont, vă veţi îndrăgosti şi de aromele puternice ale preparatelor lasagna (sosuri dulci de ulei de măsline, usturoi şi anchois), servite calde cu verdeţuri crocante. Bollito este un alt fel de mâncare puternic aromat, preparat din diferite tipuri de carne, fierte împreună şi servite cu un sos condimentat, cum este, de exemplu, baguette verd. Regiunea Tosca este cunoscută pentru uleiul ei de măsline, foarte apreciat şi servit uneori doar cu pâine. O variantă este bruschetta, uleiul de măsline amestecat cu usturoi şi presărat pe pâinea prăjită. Bucătăria toscană este foarte diferită de cea a vecinei sale din nord, Emilia-Romagna, fiind casa celei mai opulente bucătării italiene. Aici se produc nenumărate feluri de salamuri şi cârnaţi, de la mortadella până la micuţele cotecchino, iar unele dintre preparatele din carne sunt pregătite în faimosul oţet Modena.
Preferatele turiştilor italieni
Cele mai consumate preparate culinare din meniurile italienilor sunt pastele făinoase, peştele, crustaceii şi puii de baltă. Preparatele specifice şi tradiţionale sunt: pizza, ravioli, caneloni, lasagna, gnocchi, risotto sau minestrone. Italienii folosesc adesea în meniul lor untul şi margarina în amestec cu unt la preparatele calde şi uleiul de măsline la preparatele reci.
Micul dejun: Prima masa a zilei pentru turiştii italieni constă în lapte cu cacao, cafea cu lapte, ciocolata, unt, dulceaţă sau miere, produse de panificaţie, pâine prăjită sau tost, preparate din ouă şi legume;
Gustarea: Între orele 10 şi 12 italienii consumă gustări mici (tartine cu file de anchois, sardele, cozi de raci, pateuri cu ciuperci, ficăţei de pasăre) şi aperitive tradiţionale (vermuturi sau coctailuri pe bază de vermuturi seci);
Dejunul: A doua masă a zilei începe cu o gustare caldă sau rece, având la bază ouă, foietaje sau mezeluri. O gustare foarte apreciată este pepenele galben cu jambon de Parma. Italienii consumă cu deosebita plăcere supe sau ciorbe dulci şi consomme-uri. Cele mai solicitate sunt pastele făinoase, nelipsite de la nicio masă, fie ca preparat distinct, fie ca şi garnitură la preparatele de bază. Ca preparat de bază, italienii consumă soteuri din carne de viţel sau ficat şi rinichi cu garnitură de orez, fripturi de vacă la tavă, turnedouri, escalopuri cu ciuperci şi smântână. Desertul este ales dintre sufleuri, foietaje, fructe proaspete sau îngheţată;
Cina: Începe cu o gustare sau supă-cremă. Poate fi oferit şi un preparat din peşte sau paste făinoase. Preparatul de bază poate fi ales între friptura de vacă la grătar, pui la frigare, friptură de miel, cotletul de porc sau mielul milanez cu legume asortate şi salate. Desertul este acelaşi ca la dejun, vermutul, bitterul şi coctailurile seci fiind băuturile preparate.
