duminică, 19 iunie 2011

Alimentaţia, în sprijinul unui bronz frumos

Oamenii de ştiinţă au descoperit că poţi obţine un bronz frumos şi de durată mărind consumul de fructe şi legume. Un studiu recent susţine că adăugarea în dietă a unor alimente precum caisele, morcovii, ardeiul şi spanacul ajută la obţinerea unui bronz perfect.
1. Consumă alimente bogate în carotenoide
Carotenoidele sunt substanţe care dau fructelor şi legumelor culoarea roşie, portocalie sau galbenă. Asigură-te că din dietă nu lipsesc morcovii, piersicile, caisele, roşiile, pepenele galben, capşunile, salata, spanacul sau ardeiul gras dacă vrei ca pielea ta să strălucească. Pe lângă culoarea arămie pe care o oferă pielii, acestea o protejează de efectul radicalilor liberi, care provoacă îmbătrânirea cutanată. 
2. Uleiul de măsline dă o tentă aurie pielii
Fie că-l consumi în salate sau îl foloseşti în tratamentele de înfrumuseţare, uleiul de măsline dă o tentă aurie şi hidratează pielea. În plus, în zilele de plajă, poţi grăbi procesul de bronzare ungând pielea cu un strat fin de ulei. Atenţie, însă, folosit astfel nu te protejează de arsurile solare!
3. Seleniu şi vitamine A şi E pentru un bronz frumos
Vitamina A se găseşte din abundenţă în ficat, ouă, peşte gras, unt şi brânză, iar vitamina E în oleaginoase precum nuci, alune şi arahide. Seleniul facilitează bronzarea şi protejează împotriva îmbătrânirii cutanate. Consumă cât mai multe cereale, seminţe de floarea-soarelui, dovleac şi fructe de mare pentru a beneficia de aceste proprietăţi.
4. Creşte consumul de fier
Fierul este important pentru formarea hemoglobinei, pigmentul care dă culoarea roşie sângelui. Pielea palidă şi cearcănele pot indica un deficit. Cele mai bune surse sunt carnea roşie, ficatul, ouăle, lintea, fasolea, pătrunjelul.
5. Peşte pentru o piele hidratată
Peştele gras este o sursă bogată de Omega 3, acizi graşi foarte importanti pentru sănătatea pielii şi a părului. Pentru a menţine bronzul o perioadă mai lungă de timp, măreşte consumul de Omega 3 pe care îl poţi găsi şi în nuci, uleiuri vegetale şi în germeni de grâu încolţit. De asemenea, consumul de peşte aduce şi cantităţi importante de seleniu care te protejează de acţiunea radicalilor liberi. (Sursa: www.eva.ro)

Cum conservăm vişinele

Pentru a avea visine pe tot parcursul anului, exista doua metode de conservare, prima fiind congelarea, care pastreaza integral toate proprietatile fructului. Visinele se spala bine, li se scot samburii cu acul si se lasa la scurs. Apoi, se baga la congelator intr-o tava pe un singur rand. Cand sunt inghetate, se iau de pe tava si se pun in pungi.
Cum se conserva
O alta metoda de conservare este punerea visinelor la murat, folosind aspirina netamponata. Visinele bine spalate si curatate de samburi se pun cu zahar intr-o cratita mare ca sa-si lase sucul. Pot fi lasate astfel, de seara pana dimineata. Apoi, se pun in borcane de 400 ori 800 de grame si trebuie acoperite cu suc. In borcanele mici se pune cate o aspirina, in cele mai mari, cate doua. Borcanele se infileteaza bine si se pun in camara.
Astfel conservate, visinele pot fi folosite si iarna la prepararea diferitelor dulciuri - prajituri, torturi, inghetata, siropuri, in care gospodinele noastre sunt mari mestere.
Trebuie amintit aici si faptul ca din visine si alcool se prepara si renumita visinata, licoare cu gust inconfundabil, cu care gospodarii cinstesc marile sarbatori de peste an si nu numai.

Legumele, opţiunea perfectă pentru o dietă estivală

Perioada de vara este ideala pentru a scapa, fara efort, si cu multiple beneficii pentru sanatate, de cateva kilograme. Dieta cu legume este cea mai buna solutie si, totodata, o cale prin care iti imbunatatesti starea de sanatate.
Dieta cu legume are cateva principii de baza. In primul rand, legumele trebuie sa devina alimentele de baza, iar acestea nu trebuie sa lipseasca de la nicio masa. O alta regula te indeamna sa consumi cat mai multe tipuri de legume, in fiecare zi, iar, in masura in care se poate, legumele mancate azi sa fie diferite de cele pe care le vei manca maine, scrie
Weight-center, citat de ziare.com
Cantitatile de legume sunt foarte importante. Daca ai mancat o felie de rosie si o frunza de salata, nu inseamna ca ai mancat legume. Legumele reprezinta o portie doar daca ocupa cel putin doua treimi din farfurie si daca au o greutate dubla fata de greutatea bucatii de carne.
Dieta cu legume trebuie sa includa in primul rand legumele de sezon care sunt cea mai buna cale de a imbina utilul cu placutul. In plus a consuma legume de sezon este unul din principiile unei diete care respecta mediul. Bazeaza-te pe salate din mai multe legume. Alege in principal legumele care se pot manca crude, alaturi de sosuri simple facute din iaurt cu adaus de condimente. Daca legumele nu pot fi mancate decat fierte, alege sa le fierbi in aburi sau sa le pregatesti la cuptor.
Include in dieta cu legume inclusiv legumele exotice - andive, asparagus, cartofi dulci, toate pline de vitamine si minerale. Profita de rosii, ceapa si usturoi, care sunt stimulente ale imunitatii. In plus bazeaza-te mai ales pe legumele care au putine calorii: telina, morcovii, ridichi, castravetii si salata. Adauga la aceasta lista dovleceii, conopida, vinetele si nu uita de fasolea verde. Toate au putine calorii si sunt o adevarata binefacere pentru organism. In plus sunt satioase, sunt bogate in fibre, motiv pentru care dieta este foarte usor de respectat, iar avanatajele usor de obtinut.
Dieta cu legume, dat fiind faptul ca este in primul rand un stil de viata sanatos trebuie asociata cu fructe (de preferat cele de sezon, din productiile locale), dar si cu seminte - alune, nuci, migdale, pentru gasimile sanatoase pe care acestea le contin.

duminică, 12 iunie 2011

Legume şi fructe, mai hidratante decât apa

Conţinând săruri hidratante, minerale şi zahăr, anumite legume şi fructe acţionează într-un mod asemănător cu băuturile tonice folosite de sportivii profesionişti.
Există legume şi fructe zemoase ce hidratează organismul de două ori mai eficient decât un pahar cu apă, fiind şi o gustare revigorantă pe timpul lunilor fierbinţi de vară, potrivit unui studiu britanic, informează dailymail.co.uk.
Legumele şi fructele zemoase acţionează ca un aliment şi o băutură încorporate în acelaşi produs, oferind organismului uman cantităţile de săruri minerale, zahăr natural, aminoacizi şi vitamine care sunt consumate în timpul exerciţiilor fizice. Studiul, coordonat de cercetătorii de la University of Aberdeen Medical School, a relevat faptul că această combinaţie hidratează organismul uman mai eficient decât un simplu pahar de apă sau băuturile folosite de sportivi.
Un alt studiu, realizat de experţii de la Universitatea din Napoli a relevat că substanţele precum luteina şi zeaxanthin, care se găsesc în fructe precum pepenele verde şi papaia, sunt şi mai eficiente în hidratarea organismului decât toate băuturile tonice administrate sportivilor profesionişti.
Pepenele verde şi castraveţii, în top
În fruntea legumelor şi fructelor zemoase cu acţiune hidratantă se află pepenele verde, care conţine 92% apă, 8% zahăr şi concentraţii importante de săruri hidratante, calciu, magneziu, potasiu şi sodiu. Totodată, pepenele verde este bogat în vitamina C, beta caroten şi licopen, care protejează organismul şi , faţă de razele ultraviolete.
Datorită conţinutului său bogat în apă (96%) şi balanţei echilibrate de minerale, castravetele are un efect hidratant de două ori mai puternic decât aceeaşi cantitate de apă consumată. Castravetele conţine un nivel aproape ideal de calciu şi magneziu, dar şi potasiu, sodiu şi alte minerale.
Două sau trei tulpini de ţelină consumate zilnic asigură necesarul organismului de sodiu, potasiu, magneziu, calciu, fosfor, fier şi zinc. Aceste săruri sunt dizolvate în aproximativ 96% din apa necesară organismului în fiecare zi, contribuind la propagarea ei în întregul organism. În opinia specialiştilor, pentru a se hidrata corespunzător, oamenii trebuie să înlocuiască fluidele eliminate de organism prin altele care au o compoziţie asemănătoare cu cea a lichidelor din corp. Fructele şi legumele zemoase conţin adeseori concentraţii de minerale şi zahăr apropiate de aceste valori şi, din acest motiv, ele pot să hidrateze organismul mai eficient decât un simplu pahar cu apă.

Secretele bucătăriei japoneze

Peşte, orez maroniu, sake - trei preparate nelipsite din meniul zilnic al japonezilor.
Mai mult, felul în care ele sunt pregătite şi consumate reprezintă o formă de artă, o parte din istoria şi tradiţiile acestui popor, ritual mai important uneori decât mâncarea însăşi.
Sănătoasă, naturală şi armonioasă, bucătăria japoneză se remarcă prin absenţa grăsimilor, prezenţa produselor bogate în proteine şi fier, abundenţa alimentelor fără colesterol şi cu puţine calorii. Mâncărurile sunt foarte simple, uşor de preparat, servite în porţii mici, compuse din alimente separate, fiecare aliment păstrându-şi astfel aroma. Toate ingredientele, se menţionează pe wellness.info.ro, sunt aranjate în mod artistic şi nici unul dintre ele nu distruge gustul celorlalte.
O altă caracteristică a bucătăriei japoneze o constituie selectarea ingredientelor în funcţie de sezon. Astfel, există anumite perioade pe an în care calităţile nutritive ale alimentelor sunt optime, în aceste zile alimentele fiind alese şi consumate.
Alimentaţie extrem de sănătoasă
Dar ce mănâncă totuşi japonezii, de se pot lăuda cu cea mai scăzută rată a obezităţii din lume şi cu cea mai mare medie de viaţă la femei? Ei bine, această reputaţie se păstrează cu peşte, fructe de mare, ceai verde, brânză de soia, supa servită la sfârşitul mesei, legume proaspete, lipsa dulciurilor şi nelipsitul orez - prezent de la micul dejun până la cină.
La cele menţionate se adaugă specialităţile japoneze:
- Sushi, cel mai cunoscut produs alimentar japonez, cu o istorie de peste 1000 ani. Se compune dintr-o felie de peşte de cea mai bună calitate, oţet, orez, hrean japonez. Sushi se serveşte întotdeauna alături de ghimbir, deoarece ajută la digestie şi împrospătează papilele gustative;
- Sake, băutura alcoolică naţională a Japoniei şi un perfect însoţitor pentru sushi.

vineri, 10 iunie 2011

Dieta de vacanţă

Concediul nu înseamnă obligatoriu abandonarea tuturor regulilor, ignorarea celor alimentare fiind posibil să vă aducă indigestii şi kilograme în plus.
Pentru a evita inconvenientele, nu trebuie decât să urmaţi un program, lucru care nu numai că va fi util, dar poate fi şi plăcut. În primul rând, aveţi nevoie de un pacheţel cu mâncare pe drum. Nu mizaţi pe biscuiţii din gară sau aeroport ci pe mâncarea de-acasă, sugerează steadyhealth.com
Conduită alimentară “în deplasare”
* Evitaţi să vă luaţi alimente care se strică la o temperatură ridicată şi încercaţi să luaţi masa o dată la patru ore. Nu combinaţi proteinele şi carbohidraţii pentru ca absorbţia mâncării să fie uşoară şi ca foamea să nu se instaleze foarte rapid;
* Începeţi întotdeauna ziua cu micul dejun, indiferent unde vă aflaţi. Nu uitaţi ca în călătorii să optaţi pentru mâncare uşoară, care se digeră rapid şi nu îngreunează digestia. Deci orice aţi alege pentru micul dejun, evitaţi să aveţi masa plină încă de dimineaţă, de preferat fiind să mâncaţi doar strictul necesar;
* La prânz, supele nu trebuie să lipsească din meniu. Sunt hrănitoare, surse sigure de proteine si vă vor asigura energia de care aveţi nevoie. În plus, se digeră imediat şi stomacul nu va face niciun efort suplimentar pentru a procesa mâncarea;
* Evitaţi prăjelile şi optaţi pentru grătar. Friptura pe care o consumaţi trebuie să vă asigure energia de care aveţi nevoie în orice călătorie si nu să vă scadă din cheful şi apetitul de distracţie pe care îl aveţi. Mai mult, grătarul împreună cu salata sunt un bun energizant natural, pe care nu îl puteţi refuza;
* Apa nu trebuie să vă lipsească în nicio secundă. Dacă optaţi pentru sucurile acidulate, trebuie să vă aşteptaţi la o zi mai anostă, pentru că nu veţi mai fi atât de tonic şi energic ca altădată. Încercaţi apa şi veţi vedea că în fiecare zi veţi vizita ceea ce v-aţi propus - fiind tonic, energic şi pregătit de noi provocări;
* Variaţi mâncarea în vacanţă. Schimbaţi meniul în fiecare zi şi astfel vă veţi simţi sătui, la mare distanţă de rutina gastronomică, fiind vorba de o schimbare pe care organismul o va primi bine. Şi dacă tot călătoriţi, aţi putea încerca alimente şi specialităţi culinare specifice locurilor în care ajungeţi. Unele ţări chiar au alimente care reprezentă adevărate lecţii despre ce înseamnă să mănânci sănătos;
* Dacă vă aflaţi în călătorie în scop de serviciu, cina este cel mai potrivit moment pentru întâlniri. Alegeţi un restaurant care să aibă şi alternativa vegetariană în meniu, iar pentru desert comandaţi fructe sau un platou de brânză, o alegere rafinată şi inspirată în acest caz;
* Pentru că atunci când călătoriţi digestia are de cele mai multe ori de suferit, încercaţi să mâncaţi salată din legume verzi în fiecare zi. Indiferent dacă sunt crude sau călite, legumele verzi fac minuni pentru digestie şi vă ajuta stomacul.

Îngheţata, un deliciu la vreme de vară

Nu există persoană care să susţină că nu-i place îngheţata, sau care să nu-şi fi descoperit, încă, îngheţata preferată.
Îngheţata a fost inventată în China Antică. Chinezii acelor timpuri amestecau bucăţi de portocale cu fructe zemoase de rodie şi gheaţă - probabil prima reţetă de îngheţată.
Cea mai populară istorie europeană a îngheţatei începe la un banchet de-al regelui Charles I al Angliei. După o masă absolut delicioasă, bucătarul francez al regelui le-a prezentat musafirilor noul fel de mâncare, pregătit pentru desert. Era rece şi semăna ca textură cu zăpada proaspăt căzută, dar era mai cremoasă şi mai dulce decât orice alt desert. Invitaţii au fost încântaţi, la fel şi Charles, care i-a poruncit bucătarului să nu divulge reţeta pentru crema sa îngheţată. Regele a vrut ca această delicatesă să fie servită doar la masa sa şi i-a oferit bucătarului 500 de lire pe an pentru păstrarea secretului. Din păcate, bucătarul DeMirco nu şi-a ţinut promisiunea, secretul cremei îngheţate fiind divulgat chiar înainte ca Charles să fie decapitat, în 1649.
Trecând peste farmecul poveştii din vechiul Albion, e posibil ca îngheţata să nu fi fost, totuşi, inventată, ci să se fi dezvoltat, ca reţetă, de-a lungul a sute de ani. Se spune că împăratul roman Nero Claudius Caesar îşi trimitea sclavii în munţi pentru a-i aduce zăpadă şi gheaţă, cu care voia să răcească şi să îngheţe băuturile de fructe care îi plăceau atât de mult. Mai târziu, regele Tang din China avea o metodă prin care crea băuturi pe bază de gheaţă şi lapte, iar italianul Marco Polo s-a întors din călătoriile sale în Orient cu o reţetă pentru băuturi îngheţate pe bază de lapte.
Un surplus de vitamine
Îngheţata zilelor noastre vine, în primul rând, cu un surplus de vitamine. Ea conţine calciu, fosfor, fier, lactoză, precum şi vitaminele N, A, A1, A2. Tot îngheţata este şi un izvor de proteine, pe care organismul îl asimilează foarte uşor. E suficient să mâncaţi o porţie de îngheţată cu fructe, biscuiţi sau dulceţuri şi veţi avea imediat senzaţia de saţietate. E bine să aveţi în vedere şi că îngheţata, pe bază de lactate, conţine un element numit triptofan – substanţă ce este un tranchilizant natural, care calmează sistemul nervos şi produce senzaţia de plăcere. Regula nu este valabilă pentru îngheţata preparată din grăsimi vegetale.
Deşi este slăbiciunea copiilor, trebuie să ştiţi că îngheţata este interzisă micuţilor sub 3 ani. Începeţi cu îngheţată preparată în condiţii casnice, naturală şi sănătoasă, fără stabilizatori, aditivi sau alte substanţe nocive, destul de periculoase la o vârstă fragedă.